România accelerează tranziţia energetică: rolul pompelor de căldură

România urmează direcţia stabilită de Green Deal şi pachetul „Fit‑for‑55” prin actualizarea Planului Naţional Energie‑Climă (NECP) pentru 2025‑2030. Ținta privind ponderea regenerabilelor a fost ridicată la 38,3 % din consumul final de energie până în 2030, iar capacităţile solare vizate au fost dublate la 10 GW.

• În 2024, România a instalat deja 5 GW de fotovoltaic şi se pregăteşte să adauge încă 2 GW în 2025.
• În paralel, se extinde şi parcul eolian, iar reforma legii energiei favorizează încheierea de PPA-uri pentru proiecte noi.

Expansiunea regenerabilelor şi nevoia de stocare

Principalul motor al creşterii o constituie prosumatorii: peste 170 000 de utilizatori deţineau 2,2 GW de capacitate solară în 2024.

• La aceasta se adaugă proiectele la scară largă (600 MW instalaţi în 2024)
• Creşterea rapidă pune însă presiune pe infrastructura de transport. Transelectrica elaborează un ordin care clasifică drept „de importanţă naţională” proiectele de reţea, accelerând autorizarea
• În 2024 s-a adoptat Legea stocării energiei (OUG 134/2024), care elimină taxele pe energia stocată şi prevede instalarea a 2 000 MW de capacitate de stocare până în 2030
• Aceste investiţii, împreună cu proiectele de hidrogen verde, sunt esenţiale pentru stabilitatea reţelei şi permit electrificarea încălzirii

Pompele de căldură – tehnologie cheie pentru decarbonarea încălzirii

Context politic şi obiective

NECP‑ul revizuit prevede ca pompele de căldură să asigure un sfert din necesarul termic al României până în 2030.

• Ele sunt considerate o alternativă sustenabilă pentru centralele pe gaz şi pentru sobele pe lemne, mai ales în casele individuale
• Politicile europene solicită eliminarea treptată a subvenţiilor pentru combustibili fosili şi introducerea ETS2 (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri şi transport rutier) în 2027, care va pune un preţ pe carbon şi va face pompele de căldură mai competitive

Piaţa actuală şi provocări

Totuşi, România porneşte de la un nivel redus de penetrare. În 2024 au fost vândute aproximativ 10 000 de pompe de căldură, conform Asociaţiei Europene a Pompe­lor de Căldură (EHPA) – de zece ori mai puţin decât în ţări cu populaţie similară. În Europa Centrală şi de Est, stocul de pompe de căldură a crescut de la 400 000 de unităţi în 2021 la 900 000 în 2023, dar regiunea rămâne dominată de centrale pe combustibili solizi. În România, reţelele de termoficare subfinanţate şi preferinţa pentru gaz natural reprezintă bariere majore.

Fezabilitatea economică

Un studiu din 2024 al think‑tank‑ului EPG a evaluat costurile şi scenariile de adoptare. Investiţia estimată pentru o pompă de căldură individuală variază între 6 000 – 18 000 € pentru case şi 6 000 – 7 500 € pentru apartamente; sistemele colective de mare capacitate (la nivel de bloc) pot costa 1 700 – 2 100 € pe apartament. (*costurile prezentate sunt orientative, prețul final depinde de fiecare proiect individual)

• Folosirea unei pompe de căldură împreună cu panouri fotovoltaice de acoperiş reduce costurile anuale de energie sub nivelul încălzirii pe gaz, iar integrarea unei baterii aduce economii suplimentare
• EPG a modelat patru scenarii de adoptare până în 2030: de la 500 000 de unităţi (scenariul minim) până la 1,1 milioane de pompe de căldură (scenariul optimist), toate bazate pe înlocuirea centralelor individuale pe gaz

Programe de sprijin

Analiza recomandă lansarea unui program public de granturi, administrat de Administraţia Fondului pentru Mediu, care să ofere până la 1 000 € pentru pompe aer‑apă şi 3 000 € pentru pompe sol‑apă. Pentru sisteme integrate (pompă de căldură + panouri fotovoltaice + baterie) sprijinul poate ajunge la 6 000 €, acoperind 50 % din costuri.

• Aceste subvenţii ar trebui să fie cumulate cu programele de renovare a clădirilor şi să permită contorizarea netă virtuală pentru condominii

În paralel, guvernul a anunţat programul Casa Verde Plus 2025, cu un buget de 100 milioane lei pentru pompe de căldură. Beneficiarii care deţin deja panouri fotovoltaice pot primi finanţare nerambursabilă de până la 40 000 lei, adică aproximativ 70 % din costul investiţiei

• Combinarea pompei de căldură cu sistemul fotovoltaic poate reduce factura energetică cu 80‑90 %, iar pompe moderne au o eficienţă de patru până la şase ori mai mare decât sistemele tradiţionale

Obstacole şi soluţii

Bariera principală este costul iniţial ridicat; raportul OECD sugerează subvenţii şi credite pentru pompe de căldură şi colectoare solare şi eliminarea tratamentului fiscal favorabil pentru lemne, care descurajează renovarea eficientă

• De asemenea, se recomandă modernizarea reţelelor de termoficare şi renunţarea treptată la încălzirea cu gaze naturale
• Pe partea de reţea, adoptarea pe scară largă a pompelor de căldură va creşte cererea de electricitate; extinderea şi digitalizarea infrastructurii de distribuţie trebuie sincronizate cu planurile de electrificare

Tran­zi­ţia energetică a României se accelerează graţie investiţiilor masive în fotovoltaic şi eolian, dar decarbonarea sectorului rezidenţial depinde de adoptarea rapidă a pompelor de căldură. Studiile arată că tehnologia este fezabilă din punct de vedere economic atunci când este combinată cu panouri fotovoltaice şi baterii. Introducerea programelor de sprijin, precum Casa Verde Plus, şi adaptarea legislaţiei pentru contorizare netă şi investiţii colective pot transforma pompele de căldură într-o soluţie accesibilă. Împreună cu modernizarea reţelei şi instalarea de capacităţi de stocare, acestea vor contribui la atingerea obiectivelor de emisii ale României şi la reducerea dependenţei de gaze importate.